Minuni

O minune din zilele noastre (mărturia Eufimiei)

Această mărturie a minunii săvârșite de Sfântul Nicolae Velimirovici ne-a fost împărtășită cu dragoste de sora Eufimia. O redăm mai jos întocmai și nădăjduim ca să fie spre folosul și întărirea celor ce o vor citi.

Mă numesc Eufimia. Acum câțiva ani, în vinerea Patimilor,am visat că ma aflam într-obiserică mai veche, la  vecernie. Nu eram singură, ci cu un grup de pelerini: cam cincisprezece persoane, mai mult femei și toate aveam pe cap aceeași eșarfă. Stateam toți în genunchi, iar eu eram în primul rând, și cum ne rugam noi, m-am întors să văd cine este în biserica. În spatele grupului se afla în picioare un părinte călugar în vârstă, cu barba lungă. Avea pe cap culion si purta la gât însemne arhierești. Când a văzut ca mă întorc, m-a întrebat ce servici am. I-am răspuns, iar el mi-a  făcut semn că ceva n-o să fie bine.M-am întors cu fața spre altar și visul s-a încheiat. Acum, când rememorez totul, îmi vine să plâng pentru ca n-am putut să uit niciun amănunt din visul acesta.

A doua zi am povestit celor din casă ce am visat, crezând că este Sfântul Calinic de la Cernica. După un timp am primit în dar o icoană a unui sfânt din Serbia și un cd cu viața lui. Nu am dat așa o mare importanță pe moment, dar la servici au început deodată niște discuții foarte urâte. Șeful a început să-mi poarte sâmbetele. Probabil se temea că-i voi lua locul. Mi-a înscenat o mulțime de lucruri și bătea apropo-uri că voi ajunge la pușcărie, iar colegii mei se fereau de mine. M-a reclamat, am fost anchetată, mi-a făcut viața un calvar. Mi se parea că lumea se sfârșește, că voi rămâne fără servici. Între timp, fiind atât de necajită, am început să mă rog la Maica Domnului și la Sfântul Nectarie, pentru ca până atunci nu prea mă rugam. Un parinte, Spiridon, de la Muntele Athos, m-a sfătuit să rostesc zilnic Psalmul 120 si sa nu le facem niciun rău .

Am vizionat cd-ul cu Sfântul Nicolae Velimirovici, un Sfânt de care nu auzisem până atunci. Deodată, printre multele poze, am văzut una cunoscută și i-am spus soțului meu să oprească. Acela era Sfântul din vis. Nu-mi venea să cred, el era! Apoi am urmărit cu atenție viața lui, cum l-au adus în Serbia și cum l-au canonizat. Am conștientizat după aceea că primisem și o icoană cu chipul său, dar eu nu am dat așa o mare importanță atunci. Mi-am schimbat preferințele în materie de lectura și am căutat tot ce a scris el, acest Nou Gură de Aur al Ortodoxiei. Și eu și soțul meu primeam din ce ce în ce  mai des informații despre Sfântul Nicolae Velimirovici, fără să ne străduim în acest sens (fie ca descopeream câte o carte la librărie, fie că o primeam în dar de la cumnatul meu de la București, care la rândul lui le primea de la alții, fie în diverse grupuri de teologi se amintea de acest sfant). Bineînțeles, prima carte pe care am găsit-o a fost “Prin fereastra temniței”! Nu știu dacă mi-a rămas ceva necitit. Mi-a plăcut tare mult “Viața Sfântului Sava” și am recomandat-o tuturor cunoscuților.

În concediu am organizat un pelerinaj în care ne-am regăsit exact cinsprezece persoane (puteau fi mai multe sau mai puține) în Serbia, la Lelici, Celie, Mileseva, Studenita, Belgrad și, desigur, la Jicea. Este foarte frumoasă Serbia. Nu mai aveam răbdare până când am ajuns la Sfântul Nicolae Velimirovici. Când am intrat în pridvor, am văzut icoana Sfântului așa cum l-am văzut în vis, parcă mă aștepta. Acolo era un părinte care ne-a deschis racla Sfântului. Am stat în genunchi, am plans lângă sfintele sale moaște, i-am spus tot ce mi s-a întâmplat la servici. Nu mă puteam despărți de Sfântul. Mi-am dat seama că știe tot și că se va rezolva. Nu puteam pleca de acolo, era atât de frumos! Manastirea Lelici se află în Rai, pot spune. Jur-împrejur este o grădina a Raiului, iar Sfântul trăiește acolo, în Rai.

Am mers și la Mănăstirea Celie, la Sf. Iustin Popovici (ucenicul Sfântului Nicolae al Serbiei), la mormântul caruia ni s-a aprins singură o lumânare din ceară de la Deceani. A fost minunat și acolo și la toate mănăstirile din Serbia. Nu vă spun câte peripeții am avut! Cei care conduceau celelalte două mașini au primit  amenzi fie pentru viteză, fie pentru greșeli în trafic; ne-am stricat mașinile, alții au avut discuții mari…dar ne-am întors cu bine. Înainte de a ne lovi cel din spate mașina, am visat că pe bancheta din spate călătorea cu noiun Episcop. Când am ajuns în țară,  am reparat mașina și am constatat că nu ne-a costat nimic pe niciunul.

În ziua în care ancheta s-a încheiat (bineînțeles că nu mi s-a întâmplat nimic din ce spera cineva), am primit o icoană a Maicii Domnului, de la cineva care nu știa că exact atunci primisem răspunsul încheierii calvarului cu justiția instigată de răufăcătorii de la servici. După aceea am plecat în altă parte cu serviciul. M-am transferat că sa nu mai incomodez pe nimeni, iar fostul meu șef a fost destituit din funcție chiar când se bucura mai tare că eu am plecat.

Mi-e foarte bine acum și îmi dau seama că toată suferința mea a fost din cauza păcatelor mele, dar Sfântul nu m-a lăsat, m-a ajutat și mă rog la el să-mi ajute in continuare familia căci timpurile sunt grele și trebuie multă jertfă. Rugați-vă neîncetat Domnului !

Așa mi-a apărut Sfântul în vis :

Îți mulțumesc, Sfinte al lui Hristos, că ai vrut sa vii și în familia mea!
Doamne ajută!