Visele ca semne

1. „Prin vis, au întru cugetare de noapte, ca când ar cădea groaznică frică preste oameni viseîntru adormiri pre pat: atuncea descoperă mintea oamenilor, cu chipuri de frică ca acestea au înfricoşat pre ei. Ca să întoarcă pre om dela strâmbătate, şi trupul lui dela cădere au izbăvit. Şi sufletul lui să-l cruţe de moarte, şi să nu cază el în războiu” (Iov 33:15-18). Aşa i-a vorbit lui Ióv prietenul lui, Eliù. Adevărul acestor spuse a fost confirmat în nenumărate rânduri de experienţa oamenilor.

2. Regele Avimeleh i-a luat-o lui Avraám pe soţia lui, Sárra, ca s’o ţină la sine. „Şi au intrat Dumnezeu la Avimeleh în somn noaptea, şi i-au zis lui: iată tu ai să mori pentru femeea care ai luat, că ea are bărbat”. Şi s’a temut regele de visul acela, şi fără întârziere, în dimineaţa zilei următoare, i-a înapoiat-o pe Sárra soţului ei (Fac. 20:3).

3. Când păgânul Laván îl prigonea pe Dreptul Iacóv, ginerele său, i S’a arătat în vis Dumnezeu şi i-a zis: „Păzeşte-te ca nu cumva să zici către Iacóv rele” (Fac. 31:24). Acesta a fost un semnal pentru Laván, ca să renunţe şi să nu-i facă răul pe care îl plănuia.

4. Doi dintre slujitorii Faraonului, paharnicul şi pitarul, au fost împreună cu Iosíf în temniţă. Amândoi au visat vise. Şi Iosíf le-a tâlcuit visele. Pentru paharnic, visul a fost semnul că peste scurtă vreme va fi scos din  temniţă şi va îndeplini iarăşi slujba sa la curte, pe când pentru pitar visul a fost semnul că peste scurtă vreme va fi scos din temniţă, dar nu ca să trăiască, ci ca să moară spânzurat. Precum le-a tâlcuit Iosíf, aşa li s’a şi întâmplat (Fac. 40).

5. Al doilea vis pe care l-a văzut Împăratul Navuhodonosor, despre copacul cel înalt care a fost doborât la pământ, a fost semnul căderii acestui împărat şi al nebuniei lui care a ţinut şapte ani de zile. Iar după ce au trecut şapte ani de zile, împăratul şi-a recăpătat mintea. Şi s’a pocăit Împăratul Navuhodonosor de trufia-i, pentru care şi venise nebunia asupra lui, şi a recunoscut veşnica stăpânire a Împăratului Ceresc (Dan. 4).

6. Drept semne au slujit şi cele patru vise înfăţişate la începutul Evangheliei după Matéi. Când Iosíf a vrut s’o lase pe Fecioara Marià, i s’a arătat Îngerul lui Dumnezeu în vis şi l-a dojenit să lepede bănuielile urâte şi să n-o lase pe Marià, „că ce s’au zămislit într’însa din Duhul Sfânt este.” Mághii de la Răsărit nu s’au întors în Ierusalim, ci „luând înştiinţare prin
vis să nu se întoarcă către Iród, pre altă cale s’au dus la ţara lor.” Iar când Iród a poruncit uciderea pruncilor, iarăşi „Îngerul Domnului în vis se arată lui Iosíf ” şi i-a zis să fugă cu Pruncul şi cu Maica în Egípt de sabia lui Iród. În cele din urmă, după moartea lui Iród, Îngerul lui Dumnezeu i-a poruncit lui Iosíf în vis să se întoarcă în pământul lui Israíl.

7. Soţia lui Pilát, Sabina Publia, a avut un vis chinuitor în timp ce soţul ei Îl judeca pe Hristos. Visul acela i-a fost dat ca semnal al dreptăţii lui Hristos. Şi ea i-a zis lui Pilát: „Nimic ţie şi dreptului aceluia, că multe am pătimit astăzi în vis pentru dânsul” (Mat. 27:19).

8. Nu de puţine ori Dumnezeu le-a dat oamenilor semn în vis ca să nu facă ceea ce plănuiau. Se ştie că Împăratului Constantin i s’a arătat în vis Sfântul Nicolae şi i-a zis să oprească împlinirea pedepsei cu moartea asupra unui dregător, pentru că acela nu era vinovat. Şi împăratul i-a dat drumul dregătorului.

9. Unor evlavioase femei sterpe, care se rugau cu osârdie lui Dumnezeu să le învrednicească de naştere, li s’a dat în vis semn că rugăciunea lor a fost ascultată. Mama Sfântului Grigórie, luminătorul Armeniei, care fusese stearpă vreme îndelungată, a avut un vis minunat, cum din trupul ei a răsărit o viţă înaltă şi bogată, care a acoperit toată ţara Armeniei. Îndată după aceea l-a zămislit şi l-a născut pe Sfântul Grigórie.

10. Se întâmplă destul de des să i se dea cuiva în vis semnul apropierii morţii. Aşa s’a întâmplat, de pildă, cu Cuviosul Die (19 Iulie). Însă pilde de vise ca semne sânt din belşug în zilele noastre, la fel ca în vremurile de demult. Cine are urechi de auzit, să audă, şi cine are înţelegere duhovnicească, să înţeleagă. S’ar putea scrie cărţi întregi despre vise ca semne, ce se arată chiar în zilele noastre.

(Sf. Nicolae Velimirovici – „Simboluri și semne”, în traducere din limba sârbă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ionuț și Sladjana Gurgu, Ed. Predania, București, 2009, http://www.predania.ro)

Acest articol a fost publicat în Simboluri și semne și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s