31 mai – Sf. Ap. Hermas; Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Filosofus (Proloagele de la Ohrida)

31 mai

• Pomenirea Sfântului Apostol Hermas sf ap hermas

Acest sfînt apostol a fost unul dintre cei șaptezeci de apostoli mai mici. El este pomenit în Epistola către Romani a Sfîntului Apostol Pavel (16 : 14). Hermas era elin de neam, dar a trăit mult timp la Roma. El a fost episcopul cetăţii Filipopolis şi şi-a sfirşit alergarea pămîntească cu mucenicie. El a alcătuit o carte foarte folositoare intitulată „Păstorul”, potrivit descoperirilor făcute lui de către un înger al Domnului. Hermas fusese un om foarte bogat dar, din pricina păcatelor lui şi păcatelor fiilor lui el a ajuns în cea mai neagră sărăcie. Odată, pe cînd sta la rugăciune, un bărbat îmbrăcat în strai alb strălucitor a venit înaintea lui şi i-a zis că el este îngerul pocăinţei, trimis la el ca să stea cu el pînă la sfîrşitul zilelor lui. Îngerul i-a dat şi douăsprezece porunci:

1. Să crezi în Domnul Dumnezeu;

2. Să trăieşti în simplitate şi nevinovăţie; să nu grăieşti cele rele; să dai milostenii tuturor celor care cer;

3. Să iubeşti adevărul şi să fugi de minciună;

4. Să păzeşti curăţia gîndurilor;

5. Să înveţi răbdarea şi generozitatea;

6. Să cunoşti că un duh bun şi altul rău îl însoţesc pe om pururea de-a lungul vieţii lui pe pămînt;

7. Să ai frică de Dumnezeu şi nici o frică de diavol;

8. Să lucrezi toată fapta bună, şi niciodată nici o faptă rea;

9. Să te rogi lui Dumnezeu din adîncul inimii tale, cu credinţa că rugăciunea ta se va împlini;

10. Să te păzeşti de întristare, sora bună a îndoielii şi a mîniei;

11. Să deosebeşti prin cercare proorociile mincinoase de cele adevărate;

12. Să te păzeşti de toată dorinţa rea.

• Pomenirea Sfântului Mucenic Ermiesf ermie

Ermie a slujit ca soldat în armata imperială pînă la adînca sa bătrîneţe, cînd s-a încununat şi cu mucenicie pentru Hristos împăratul Dumnezeu. Cum răul judecător a încercat în van să-1 înduplece pe Ermie să se lepede de Sfînta Credinţă şi să jertfească idolilor, el a poruncit să se zdrobească dinţii lui Ermie cu o piatră şi să i se jupuiască pielea feţei cu un cuţit. După acestea 1-au aruncat într-un cuptor de foc, dar harul lui Dumnezeu 1-a păzit, şi Ermie a ieşit de acolo. Apoi, la porunca judecătorului, el a fost silit să bea otrava pregătită de un vrăjitor, dar ea nu i-a putut face mucenicului nici un rău. Văzînd aceasta, vrăjitorul a rămas uluit şi pe dată L-a mărturisit şi el cu glas mare pe Hristos, din care pricină a fost decapitat pe loc. După aceea torţionarii i-au scos mucenicului ochii, iar el a răbdat fără plîngere; în loc de aceasta, el i-a strigat judecătorului: «Ia-ţi ochii aceştia ai mei trupeşti, judecătorule, care mie nu-mi mai trebuie; ci ochii mei cei adevăraţi sînt în inimă, şi cu ei văd lumina adevărului». Ermie atunci a fost spînzurat de picioare dar toţi cei din jurul lui care au făcut aceasta au orbit şi au început să umble împiedicîndu-se şi căzînd. Sfîntul Ermie le-a strigat ca să se apropie de el, şi-a pus mîinile peste ei şi le-a redat vederea, cu rugăciunile către Dumnezeu. Văzînd acestea, judecătorul s-a sălbăticit ca o fiară turbată, a scos junghierul şi i-a tăiat capul omului lui Dumnezeu. Creştinii au luat în taină trupul Mucenicului Ermie şi 1-au îngropat cu cinste. Sfintele lui moaşte vindecă minunat pe toţi bolnavii de toate bolile lor grele şi de toate nenorocirile. Sfîntul Ermie a luat mucenicia la anul 166, în timpul domniei împăratului Antonin.

• Pomenirea Sfântului Mucenic Filosofussf filosofus

Acest mucenic al lui Hristos s-a născut în apropiere de cetatea Alexandriei. În timpul prigoanelor împotriva creştinilor, Sfîntul Filosofus nu a voit să se lepede de Hristos Domnul înaintea dregătorilor lumeşti şi ai judecătorilor. Pentru aceasta, păgînii 1-au supus pe mucenic unor torturi sălbatice. După ce 1-au schingiuit în nenumărate feluri, ei 1-au mai şi legat de mîini şi de picioare de un pat moale şi au adus acolo o desfrînată care să-1 incite la păcat. Cînd Sfîntul Filosofus a simţit ridicîndu-se în el patima stîrnită de atingerile desfrînatei, el şi-a muşcat atît puternic limba cu dinţii încît şi-a tăiat-o, şi apoi a scuipat-o cu putere în figura desfrînatei. Astfel patima lui a pierit, iar desfrînata schimonosită de spaimă a fugit de acolo degrabă. El după aceea a fost omorît prin tăierea capului, cam pe la anul 252, pe cînd era un om încă tînăr, şi s-a strămutat la locaşurile cele cereşti ale împărăţiei veşnicei tinereţi

Cântare de laudă la Sfântul Mucenic Ermie şi la vrăjitorul cel pocăit

Răul vrăjitor, îmbătrînit în rele,

Mincinos şi ucigaş,

În toate e mic, dar în frică e mare;

El sfîntului Ermie-i dă otravă să bea.

De astfel de-otravă se ascund chiar şi şerpii!

Ermie otrava o bea: moartea nu-l atinge,

Și amarnic tremurînd de spaimă vrăjitorul

Priveşte uluit.

«O, ce minune-i aceasta!», strigă el cu glas mare.

„Otrava s-omoare nu poate pe-al Domnului oştean!

Ci-atunci piară ale vieţii mele negre zile,

Șteargă-se pe veci anii mei

Cei de ruşine plini.

Eu viaţa mea întreagă petrecut-am deci în minciună

Viaţa mea întreagă, în slujba ăstor draci.

Și iată astăzi eu văd cutremurat de spaimă

Că al lui Ermie Domn este Unul, Adevăratul,

Domnul Dumnezeu.

Hristos Răstignit, al cerurilor Domn,

Ale lui minuni singure sînt mari şi-adevărate.

Al lui Hristos sînt eu acum: nu mă lepăda, Doamne !

Iartă-mi mie ticălosului negerele mele păcate,

Căci iată eu pentru Tine ca să mor

Voiesc”.

Bătrînul astfel grăieşte,

El se pocăieşte cu amar

Și pe dată el de minciună şi frică întreg se curăţeşte.

El pe faţă a strigat că este creştin.

Ca fulgerul sabia-l izbi şi-ntr-al lui sînge

El se botează.

Cugetare

Viaţa noastră întreagă este un neîntrerupt război duhovnicesc. Biruim sau sîntem biruiţi!

Dacă biruim, ne bucurăm de roadele biruinţei noastre în veşnicie. Dacă sîntem biruiţi, îndurăm urgia pieirii în veacul veacului. Această viaţă este un continuu duel între om şi toate cele care I se opun lui Dumnezeu. Dumnezeu un măreţ Aliat este al tuturor celor care Il cheamă pre El întru ajutor cu adevărat.

«Viaţa această nu este nici jucărie, nici distracţie», a zis Părintele loan din Kronstadt, «dar oamenii tocmai aceasta fac din ea. Ei se distrează, se amuză, şi-şi fac toate capriciile în timpul unei vieţi care ne-a fost dată numai şi numai pentru ca să ne cîştigăm în el mîntuirea; ei se distrează în chip imbecil cu jocuri de cuvinte goale. Oamenii îşi pierd timpul flecărind în vizitele pe care şi le fac unii altora, iar după ce flecăresc, se aşează la masă şi joacă cărţi. Ei se duc la teatru ca să se distreze. Ei toată viaţa, şi cea mai reuşită viaţă, o văd ca pe o distracţie. Dar vai celor care toată viaţa nu fac altceva decît să se distreze!»

Luare aminte

Să luăm aminte la Harul Duhului Sfînt Dumnezeu de la Taina Sfîntului Maslu:

  • La cum lucrează Harul prin intermediul untdelemnului sfinţit;
  • La cum, după măsura rugăciunii şi a credinţei, el vindecă toată boala şi toată infirmitatea.

Predică

Despre Taina Sfântului Maslu – „…şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau” (Marcu 6:13).

Sfinţii Apostoli făceau aceasta, iar nouă ni se porunceşte să facem la fel. Sfântul Apostol Iacov ne zice : „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungîndu-l cu untdelemn, în numele Domnului, Şi rugăciunea credinţei va mîntui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi, de va fi făcut păcate, se vor ierta lui” (lacov 5 : 14-15).

Nimeni altineva nu trebuie chemat decît numai preoţii, păstorii bisericii. Bolnavul nu trebuie uns decît numai în Numele Domnului, altfel este vrăjitorie.

Căci nimeni nu-1 va putea ridica pe bolnav decît numai însuşi Domnul, şi nimeni nu-i poate ierta păcatele decît numai Unul Domnul. Dar de ce se face ungerea cu untdelemn şi nu cu altceva? Pentru că aşa ne porunceşte Domnul, iar noi sîntem datori ascultare şi credinţă. Si de ce s-a poruncit ca noi să ne botezăm cu apă, şi să fim mirunşi cu Sfîntul şi Marele Mir, şi împărtăşiţi cu pîine şi cu vin? Pentru că aşa a voit Domnul şi a Lui dumnezeiască Purtare de Grijă, iar al nostru este numai a crede şi a asculta. Multe materii se folosesc în Sfintele Taine, dar Harul Domnului unul este precum Unul este Domnul, şi totul de la Domnul este. Dar de ce are Dumnezeu nevoie de materii din lumea noastră ca să verse peste noi Harul Său? Nu Domnul are nevoie de materii din lumea noastră pentru aceasta, ci noi; căci din materii din lumea aceasta fiind alcătuiţi, avem nevoie de ele. Aplecîndu-se cu milă asupra slăbiciunilor noastre, Domnul foloseşte materii pentru a noastră vindecare, îngerilor celor fără de trup El le dăruieşte Harul într-un mod netrupesc. Uleiul cel simplu în sine nu are nici un efect, tot aşa cum nici un efect nu au prin ele însele nici celelalte materii; Harul lui Dumnezeu în schimb este atotputernic.

Prin intermediul uleiului sfinţit însă, Domnul ne dă nouă harul Duhului Său Celui Sfînt, şi acel Har este medicamentul care vindecă bolnavii, ridică de la pămînt infirmii, şi redă sănătatea mintală celor nebuni.

O fraţilor, cît de negrăită este bunătatea lui Dumnezeu! Ce nu a făcut Dumnezeu pentru noi?. El a cunoscut mai dinainte toate nevoile noastre, şi a văzut mai dinainte toate leacurile pentru fiecare din ele. El nouă nu ne cere decît să credem în El şi să împlinim şi să luăm ca pe nişte leacuri Poruncile Sale. Oare nu este cea mai mare obrăznicie şi ruşine ca noi să luăm cu conştiinciozitate medicamentele şi reţetele prescrise de doctori, care sînt oameni muritori ca şi noi, şi să nesocotim prescripţiile Domnului Celui Care este Nemuritor?

O, Atotbune Doamne, topeşte inimile noastre împietrite cu puterea Duhului Tău, aşa încît mai înainte de sfîrşitul nostru să arătăm roadele recunoştinţei celei către Tine, Atotbune şi Atotînţelepte Doamne! Căci noi Ţie ne închinăm, Ţie îţi mulţumim şi pre Tine Te lăudăm în veci, Amin!

Acest articol a fost publicat în Proloagele de la Ohrida și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la 31 mai – Sf. Ap. Hermas; Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Filosofus (Proloagele de la Ohrida)

  1. Pingback: Predica a 4-a despre teologia Sfântului Ierarh Caesarius de Arles | Teologie pentru azi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s