Scrisoarea a XIII-a („Răspunsuri la întrebările lumii de azi”)

Scrisoarea a 13-a

UNUI FUNCŢIONAR CARE CREDE CĂ POPORUL ŢINE PREA MULTE SĂRBĂTORIbiserica

Poporul crede că praznicele îl ajută, iar dvs. credeţi că praznicele îl încurcă. Cine poate împăca înţelegerea dvs. cu înţelegerea poporului, afară de dvs. înşivă? Daţi-vă osteneala să cercetaţi această problemă mai adânc şi pe toate feţele, şi atunci vă veţi închina înţelegerii poporului. Să vedem, în primul rând, cum stau lucrurile din punctul de vedere al muncii.

Dvs. credeţi că poporul nostru munceşte prea puţin, şi aţi vrea ca el să muncească mai mult. Dar de ce să lucreze mai mult? Vreţi cumva, să creaţi o pătură de un milion de şomeri? Sunteţi un mult prea bun iubitor de neam ca să doriţi lucrul acesta. Şi atunci, nu este mai bine ca poporul să lucreze cu măsură, cum a lucrat şi până acum, ca să se evite răul şomajului, care este primul flagel pentru marile imperii apusene?

Ori de câte ori daţi într-o extremă dorită, scoate coamele altă extremă, nedorită. Poate că are poporul sârb alte neajunsuri, însă lenevia nu este viciu al sârbilor. Prin goana exagerată după muncă este pricinuită lenevia. Din punctul de vedere al bucuriei în muncă. Poporul nostru simte bucurie în muncă. De asta cântă el din gură, ba chiar şi din instrumente, în timpul lucrului. Unde se mai pomeneşte aşa ceva? Aţi auzit, oare, cântec şi muzică în timpul lucrului pe undeva în ţările care au adoptat extrema în privinţa muncii? În ţările industrializate, munca este privită ca o povară, ca un blestem şi o nefericire. De aici, ura faţă de muncă şi dragostea de lenevie. De aici, năzuinţa de a lucra mai puţin. Mai înainte se făcea agitaţie pentru ziua de lucru de zece ore, apoi pentru cea de opt ore, iar acum se face agitaţie pentru cea de cinci ore. Ei, şi atunci, câte zile nelucrătoare nu s-ar aduna în an! În pofida acestui curent modern, dvs. vreţi să constrângeţi poporul nostru ca să lucreze şi mai mult decât a lucrat vreodată în trecut! Şi cu toate astea, vreţi să vă daţi nume de om modern! Şi de când s-a întins această neagră agitaţie a dvs., ca poporul să ţină mai puţine sărbători şi să muncească mai mult, cântecul s-a împuţinat în satele şi pe ţarinile sârbeşti. Din punctul de vedere al odihnei. Gândiţi în mod greşit că poporul ţine multe sărbători ca să se odihnească mai mult. Chiar dacă poporul ar gândi aşa, nu ar gândi greşit. Voi, funcţionarii, vă odihniţi cu mult mai mult decât ţăranii. Socotiţi, dragul meu socotitor, câte zile sărbătoreşte poporul şi câte zile nu lucraţi dvs. pe an ca funcţionar. Adunaţi concediul dvs. de vară, care ţine 30 de zile, şi jumătatea pe care o aveţi liberă din toate sâmbetele de peste an, şi orele nelucrătoare din fiecare zi, în care poporul lucrează.

Ziua dvs. de lucru deabia ar întrece o jumătate din ziua de lucru a poporului. Aşadar, dacă veţi aduna toate sărbătorile dvs. domneşti şi le veţi compara cu sărbătorile poporului, vă veţi ruşina şi veţi tăcea din gură – fiindcă veţi vedea că sărbătoriţi mult mai multe zile pe an decât poporul.

Şi apoi, mai este un lucru foarte important.

Dvs. ţineţi zilele nelucrătoare ca să vă odihniţi, dar poporul nu ţine sărbătorile pentru odihnă. Odihna e un lucru de însemnătatea a doua. Prin ţinerea sărbătorii, poporul cheamă pe sfinţi în ajutor, întovărăşeşte cerul cu pământul, roagă pe Dumnezeu să binecuvânteze ceea ce a lucrat: fiindcă poporul ştie, ştie din mii de dovezi date de experienţă, că munca lui este în zadar – oricât de multă ar fi – dacă Milostivul Dumnezeu nu dă rouă pământului, nu luminează cu soarele, nu păzeşte de de grindină, de dăunători şi de alte nenorociri.

Ca atare, vă rog să încetaţi a mai strica sufletul poporului. Tăceţi şi luaţi învăţătură de la popor, aşa cum poporul învaţă de la Dumnezeu şi din experienţa de veacuri.

Pace dvs. şi sănătate!

Acest articol a fost publicat în Răspunsuri la întrebările lumii de azi și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s