Bunătatea este departe văzătoare, şi desluşeşte pricinile cele mai îndepărtate. Răutatea este mioapă şi vede pricinile cele mai apropiate. Răutatea, întocmai ca pasărea, vede că este nevoie de nori ca să plouă. Bunătatea vede că este nevoie de Dumnezeu ca să plouă. Răutatea, întocmai ca măgarul, vede că este nevoie de bălegar ca să crească porumbul. Bunătatea vede că este nevoie de Dumnezeu ca să crească porumbul.
(Sf. Nicolae Velimirovici – „Gânduri despre bine și rău”, în traducere din limba sârbă de Ionuț și Sladjana Gurgu, Ed. Predania, București, 2009)
† Sfântul Nicolae Velimirovici 
Pingback: Neamul lui Cain, neobosit… SUFLETUL CELUI CARE CLEVETESTE LUCREAZA URA, MUSCAND DIN SUFLETELE ALTORA (Recomandari duhovnicesti) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari