Capitolul I – Obârșia și izvoarele credinței ortodoxe (partea I)

Unde îşi află izvorul credinţa noastră ortodoxă?biblia
În Descoperirea lui Dumnezeu.

Care sunt izvoarele prin care putem ajunge la cunoaşterea credinţei sau a Descoperirii lui Dumnezeu?
Acestea sunt două: Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie.

1. SFÂNTA SCRIPTURĂ

1) Ce este Sfânta Scriptură?

Colecţia cărţilor sfinte ale Vechiului şi Noului Testament se numeşte Sfânta Scriptură sau Biblia.

2) De ce se numeşte Sfânta Scriptură?

Pentru că Dumnezeul nostru Preasfânt i-a insuflat şi îndrumat pe oamenii sfinţi în scrierea acestor cărţi cu scopul de a ne învaţă pe noi vieţuirea cea sfântă.

3) Ce înseamnă cuvântul Biblie?

Este cuvânt grecesc şi înseamnă: „Cărţi”, însă acest cuvânt nu este aici întrebuinţat în
sensul lui cantitativ, ci în sensul calitativ, adică semnificaţia lui nu se referă la mai multe cărţi, ci la cărţi mai presus de orice carte, carte în vârful piramidei tuturor cărţilor din lume.

Cărțile Vechiului Testament

4) Cum sunt împărţite cărţile Vechiului Testament?

Sunt împărţite în patru grupe:

  • legiuitoare,
  • istorice,
  • pedagogice sau morale
  • profetice.

5) Care sunt cărţile legiuitoare ale Vechiului Testament?

Acestea sunt cele cinci cărţi ale lui Moise:

  • Facerea – cartea despre creaţie;
  • Ieşirea — cartea despre exod;
  • Levitic – cartea despre preoţie şi aducerea jertfelor;
  • Numeri – cartea numerelor;
  • Deuterenomul – cartea reînnoirii legilor.

6) Ce ne învaţă cartea Facerii?

În primul rând, ne învaţă despre atotputernicia şi atotînţelepciunea lui Dumnezeu în crearea lumii prin Cuvântul Său creator; în al doilea rând, despre marea Sa iubire pe care a
arătat-o în crearea omului după chipul Său; în al treilea rând, despre desăvârşita dreptate
arătată de Dumnezeu atunci când a izgonit din rai pe protopărinţii noştri, Adam şi Eva, care, îndrumaţi de Satana, s-au întors nerecunoscători de la Creatorul lor către Pierzătorul lor. Prin aceasta a venit atunci tragedia neamului omenesc.

7) Ce învăţături primim din cărţile legiuitoare ale Vechiului Testament?

Despre cum i-a învăţat Dumnezeu pe oameni, ca prin legea veşnica a Dreptăţii să se pregătească pentru dobândirea Legii Iubirii prin Hristos Mântuitorul.

8) Care sunt cărţile istorice ale Vechiului Testament?

  • Cartea lui Iosua Navi,
  • Cartea Judecătorilor,
  • Cele patru cărţi ale Regilor,
  • Doua cărţi ale Cronicilor (Paralipomena),
  • Cartea lui Ezdra,
  • Cartea lui Neemia,
  • Cartea despre Estera.

9) Ce învăţături primim din aceste cărţi istorice?

Învăţăm despre participarea activă a lui Dumnezeu în toate evenimentele însemnate,
având ca ţel vindecarea, prin Lege, a firii umane căzute, izbăvirea oamenilor din mrejele
satanice ale idolatriei şi întoarcerea lor la El, Singurul şi Adevăratul iubitor de oameni,
Dumnezeu.

10) Care sunt cărţile pedagogice şi morale ale Vechiului Testament?

  • Cartea lui Iov,
  • Cartea Psalmilor,
  • Cartea Pildelor lui Solomon,
  • Ecclesiastul,
  • Cântarea Cântărilor.

11) Ce învăţăm din aceste cărţi pedagogice şi morale?

Învăţăm cum să întâmpinăm întâmplările de fiecare zi şi cum să ne purtăm în toate împrejurările vieţii, fără a pierde din vedere pe Domnul Dumnezeul nostru şi legea Sa.

12) Care sunt cărţile profetice ale Vechiului Testament?

Acestea sunt:

  • Cărţile celor patru prooroci mari: Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel.
  • Cărţile celor doisprezece profeţi mici: Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi.
  • Alte cărţi care sunt folosite în Biserică sunt: Cartea înţelepciunii lui Solomon şi Cartea
  • înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah.

13) Este, oare, această împărţire a cărţilor biblice ale Vechiului Testament una
strictă?

Nu. Există o însemnată parte istorică în cărţile legiuitoare şi profetice, aşa după cum
există şi profeţii în primele două categorii de cărţi. Cartea psalmilor ocupă un loc important
între toate celelalte cărţi. Deşi unii o aşază de obicei în rândul cărţilor pedagogice sau morale, cartea psalmilor este plină de profeţii care se referă la Hristos. Mai mult, Psaltirea este cea mai mare carte de rugăciuni din Biblie.

bar

Cărțile Noului Testament

14) Câte cărţi cuprinde Noul Testament?

Noul Testament este practic o singură carte, căci se referă la un subiect central de la
prima până la ultima pagină.

15) Care este acest subiect central?

Subiectul central este o persoană unică, adică Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus
Hristos.

16) Din câte cărţi mai mici este alcătuită marea carte a Noului Testament?

Din douăzeci şi şapte de cărţi.

17) Putem, oare, să le numim pe aceste cărţi?

Putem, în funcţie de importanţa, iar nu de dimensiunile lor. Între ele se găsesc şi unele
epistole ale apostolilor care cuprind numai o singură pagină de carte tipărită.

18) Care sunt cărţile Noului Testament?

Acestea sunt:

  • Cele patru Evanghelii: Sfânta Evanghelie după Matei, Sfânta Evanghelie după
  • Marcu, Sfânta Evanghelie după Luca, Sfânta Evanghelie după Ioan;
  • Faptele apostolilor;
  • Şapte epistole soborniceşti: A Sfântului Apostol iacob – 1, Ale Sfântului Apostol
  • Petru – 2, Ale Sfântului Apostol Ioan – 3 şi A Sfântului Apostol Iuda – 1 ;
  • Patrusprezece epistole ale Sfântului Apostol Pavel şi
  • Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul.

19) Ce înseamnă cuvântul Evanghelie?

Evanghelie este traducerea cuvântului grecesc Evanghelion, care înseamnă veste bună
sau bună vestire.

20) De ce este numită astfel?

Din pricina persoanei lui Iisus Hristos, care este BUNĂTATEA DESĂVÂRŞITĂ şi NOUTATEA DESĂVÂRŞITĂ în istoria omenirii.

21) Cine a folosit pentru prima oară în Noul Testament cuvântul Evanghelion?

Chiar Domnul Iisus, care a spus oamenilor în prima Sa cuvântare: „Pocăiti-vă şi
credeţi în Evanghelie” (Marcu 1, 15).

22) Ce aflăm din cele patru Evanghelii?

Aflăm că toate făgăduinţele pe care Dumnezeu le-a făcut oamenilor în Vechiul
Testament s-au împlinit şi că toate profeţiile de la Adam încoace s-au adeverit în persoana lui Iisus Hristos.

23) Ce altceva ne mai învaţă?

Pe de o parte, despre caracterul desăvârşit al lui Iisus Hristos, mult mai desăvârşit
decât îşi poate cineva dintre noi închipui, despre milostivirea şi desăvârşita Sa iubire de
oameni, despre hotărârea Sa de a ierta şi de a ajuta, despre umilinţa şi sărăcia Sa văzută,
despre jertfa şi pătimirea Sa pentru oameni; iar, pe de altă parte, despre dumnezeirea Sa
desăvârşită, despre naşterea, faptele, înţelepciunea, puterea şi dragostea Sa, despre învierea şi înălţarea Sa cele mai presus de fire.

24) Ce altceva ne mai învaţă?

Pe scurt, din Evanghelie primim cunoaşterea adevărurilor fundamentale ale credinţei,
adevăruri ce se referă la Mântuitorul nostru şi la mântuire.

25) Cum am putea numi atunci Evangheliile în comparaţie cu celelalte cărţi ale
Noului Testament?

Le-am putea numi: Cărţile adevărurilor fundamentale.

26) Ce aflăm din cartea Faptele Apostolilor şi din epistole?

Aflăm despre Pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli, despre activitatea lor neîncetată
de propovâduire a Evangheliei lui Hristos, de organizare a Bisericii, despre săvârşirea de
minuni în numele lui Iisus Hristos şi, de asemenea, aflăm despre viaţa primilor creştini şi
despre primele comunităţi creştine.

27) Cum am putea numi atunci cartea Faptele Apostolilor în comparaţie cu
Evangheliile?

Am putea-o numi LUCRAREA adevărurilor fundamentale cuprinse în Evanghelii.

28) Ce învăţăm din epistolele apostolilor?

Prin epistolele apostolilor primim explicarea adevărurilor fundamentale cuprinse în
Evanghelii.

29) Cum ar trebui să se numească aceste epistole în comparaţie cu Evangheliile?

Ar trebui să se cheme: Cărţile EXPLICĂRII adevărurilor fundamentale ale lui Hristos.

30) Ce învăţăm din cartea Apocalipsa a Sfântului Apostol Ioan Teologul?

Învăţăm despre lupta cea grea a Bisericii împotriva tuturor fiarelor lumii şi ale iadului
şi despre biruinţa finală a lui Hristos, Mielul lui Dumnezeu, asupra tuturor acestor
înfricoşătoare puteri ale întunericului.

31) Cum ar trebui atunci să se numească cartea Apocalipsei în comparaţie cu
Evangheliile?

Ar trebui să se numească: Cartea BIRUINŢEI finale a adevărurilor fundamentale
cuprinse în Evanghelii, CÂND VA LUA SFÂRŞIT DRAMA LUMII, în care personajul
principal a fost de la început Iisus Hristos, Domnul şi Mântuitorul nostru.

vinieta

Acest articol a fost publicat în Credința Sfinților - Catehismul Bisericii Ortodoxe și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Capitolul I – Obârșia și izvoarele credinței ortodoxe (partea I)

  1. Zina zice:

    Multumim foarte mult pentru informatia concisa si folositoare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s