15 februarie – Sf. Ap. Onisim; Sf. Cuv. Eusebie (Proloagele de la Ohrida)

15 Februarie

• Pomenirea Sfântului Apostol Onisimsf_ap_onisim

Onisim a fost unul dintre cei şaptezeci de aposoli mai mici. El a fost robul lui Filimon, dar greşindu-i cu ceva stăpânului său, de frică, a fugit la Roma. Acolo a auzit Evanghelia de la Sfântul Apostol Pavel şi a luat Sfântul Botez. Pentru că Sfântul Apostol Pavel îl adusese mai înainte pe Filimon la Sfânta Credinţă, el a mijlocit împăcarea între stăpân şi rob, între Filimon şi Onisim, scriindu-i o epistolă anume în acest scop lui Filimon. Aceasta este una dintre cele mai emoţionante epistole din întreaga Sfântă Scriptură: „Te rog pe tine pentru fiul meu, pe care l-am născut fiind în lanţuri, Onisim. Căci poate pentru aceea a fost despărţit de tine câtva timp, ca veşnic să fie al tău, dar nu ca un rob, ci mai presus de rob, ca un frate iubit, mai ales pentru mine, dar cu atât mai vârtos pentru tine, şi în trup, şi în Domnul” (Filimon l : 10, 15-16). Mişcat de această scrisoare, Filimon cu adevărat l-a primit pe Onisim ca pe un frate, eliberându-l de robie. Mai târziu Onisim a fost sfinţit episcop de Apostolii înşişi şi a primit tronul episcopal al Efesului după Sfântul Apostol Timotei. Acest lucru se vede dintr-o Epistolă a Sfântului Ignatie Teoforul. În vremea persecuţiilor din timpul împăratului Traian, Onisim, deja în vârstă, a fost arestat şi adus la Roma. La Roma Onisim şi-a prezentat viaţa în faţa judecătorului Terticus, a fost întemniţat iar la urmă ucis prin decapitare. O femeie bogată i-a luat trupul şi l-a aşezat într-un sarcofag de argint, înmormântându-l cu cinste la anul 190 după Hristos.

• Pomenirea Sfântului Cuvios Eusebie, sihastrul cel din Siria

La început Eusebie a dus o viaţă de nevoinţe sub ascultarea unor bătrâni îmbunătăţiţi, iar mai târziu s-a retras în pustie şi s-a făcut sihastru. El s-a hrănit pururea numai cu legume, negustând niciodată nici măcar fructe. Timpul şi l-a petrecut în rugăciune, sub cerul liber, îndurând toate răutăţile vremii. Ajungând până la vârstă de nouăzeci şi cinci de ani şi-a dat cu pace sufletul în mâinile lui Dumnezeu, în anul 440 după Hristos.

bar

Cântare de laudă la Sfântul Onisim, apostolul

Atotslăvitul Onisim, viaţa ca rob şi-a început,

Dar ca apostol a sfârşit-o şi ca mucenic

Al lui Hristos.

Tertilus cel fărădelege pe Onisim l-a întrebat

Din ce neam este.

„Creştin este numele meu, iar neamul, Onisim”

„Liber sau sclav eşti tu”?

„Sclav lui Filimon am fost şi lui Hristos Dumnezeu sclav credincios

Sunt acum”.

„Şi pe ce preţ te-a vândut Filimon lui Hristos”?

„Cu al Său Sânge,

Domnul Hristos m-a cumpărat”.

”Vorbeşte degrabă, dumnezeii împărăţiei îi cinsteşti tu oare”?

„Dumnezei nici nu văd, ci doar statui

Chipuri de felurite fiare; toate închipuiri moarte.

Văd un bivol căruia i se aduc jertfe;

Un berbec căruia i se aduc berbeci,

Şi păsări ce se aduc jertfa unei bufniţi:

Fiare vii ce se aduc jertfă altora moarte,

Cele vii, jertfa celor moarte,

Cele tari, jertfa celor mai slabe!

Nu, aşa unora, eu nu pot să mă-nchin.

Ci Dumnezeului Celui Viu,

Stăpânului şi Făcătorului a toate, al tău, ca şi al meu,

Doar Lui, o, Tertylus,

Doar Lui mă voi închina!”

Dar Tertylus îşi râse

De omul lui Dumnezeu,

Şi porunci să fie tăiat cu sabia.

Stăpân peste al său trup,

Capul porunci să i-l taie,

Dar sufletul nu i-l putu lipsi

De slava lui Dumnezeu.

Slăvitul nume al lui Onisim a rămas

Ca cerul şi pământul pe el

În veci să-l slăvească.

bar

Cugetare

Fiecărui om îi este scumpă pacea sufletului.

Celor care au dobândit pacea sufletului, trupul le poate fi obosit, chinuit, bolnav, sau în permanent zbucium sau mişcare  şi totuşi ei cu sufletul, ancoraţi în Dumnezeu, se află într-o pace stabilă.

Sfântul Serafim de Sarov ne învaţă: „Este necesar să ne străduim în fel şi chip să ne dobândim şi să ne păstrăm pacea sufletului şi să nu ne tulburăm la insultele celorlalţi. De aceea trebuie cu orice preţ să ne oprim de la mânie cu ajutorul pazei şi privegherii asupra noastră înşine, păzindu-ne mintea şi inima de mişcările indecente.

Ca să ne putem păstra pacea sufletului, mai trebuie neapărat să evităm şi judecarea celorlalţi. Prin nejudecare şi prin păstrarea tăcerii, ne păstrăm şi pacea sufletului.

Când omul îşi dobândeşte şi îşi păstrează starea aceasta, atunci Dumnezeu îl învredniceşte şi de descoperiri de sus.

Ca să ne putem păzi de judecarea altora, trebuie să fim priveghetori cu noi înşine; nu trebuie să primim de la nimeni cugetele cele lumeşti şi trebuie să fim cu desăvârşire morţi lumii.

Neobosit trebuie să luptăm ca să ne păzim inima de gândurile şi influenţele indecente: „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ţâşneşte viaţa” (Pildele lui Solomon, 4: 23). Din păzirea cu trezvie a inimii se naşte curăţia inimii, cea prin care Se vede Dumnezeu, după cuvântul veşnic al Adevărului Care spune: „Fericiţi cei curaţi cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5: 8).

bar

Luare aminte

Să luăm aminte la Stăpânul Iisus, Cel Care este Călătorul:

  • Călător Ce a obosit mergând din loc în loc, ostenit, flămând, şi însetat de mântuirea mea, a ta şi a tuturor oamenilor;
  • Cel Care şi noaptea lucrează la mântuirea mea, a ta şi a tuturor oamenilor;
  • Cel Care în fiecare ostenicioasă călătorie a Lui nu cugetă, nu Se îngrijeşte şi nu doreşte nimic altceva decât mântuirea mea, a ta şi a tuturor oamenilor.

bar

Predică

Despre poporul cel credincios şi bătrânii poporului cei necredincioşi – „Dar mulţi din mulţime au crezut în El şi ziceau: Hristosul, când va veni, va face El minuni mai multe decât a făcut Acesta?” (Ioan 7: 31).

Stăpânul Hristos a făcut minuni înaintea tuturor şi toţi au văzut, dar nu toţi au crezut. Poporul a fost martor la minunile Lui şi a crezut în El. Robii au văzut minunile Lui şi au crezut în El. Conducătorii poporului şi stăpânii de robi au fost şi ei martorii minunilor Lui, dar nu au crezut în El. Şi aşa, s-au împlinit în acele zile cuvintele Mântuitorului: „Şi mulţi dintâi vor fi pe urmă şi cei de pe urmă vor fi întâi” (Matei 19: 30), „şi iată, sunt unii de pe urmă, care vor fi întâi şi sunt alţii întâi, care vor fi pe urmă” (Luca 13: 30). Căci cei ce erau mai întâi în rândurile poporului au fost ultimii care au crezut în El; iar cei care erau cei mai de pe urmă din popor au fost primii care au crezut în El.

Dar de ce poporul şi robii au crezut, iar puternicii poporului şi cărturarii n-au crezut?

Deoarece poporul şi robii se considerau pe ei înşişi nişte oameni neînsemnaţi şi umili şi nu erau chinuiţi de mândrie şi nici de invidie la adresa Mântuitorului.

Poporul şi slugile, fără răutate şi fără prejudecată, s-au uitat la minunile dumnezeieşti şi au ascultat cuvintele cele dumnezeieşti şi s-au uimit şi s-au bucurat. Iar puternicii şi cărturarii poporului, care se socoteau pe ei înşişi primii în popor şi în lume, fiind plini de toată trufia şi invidia, n-au putut nici măcar o clipă să privească la minunile care se făceau, nici să asculte cuvintele cele dumnezeieşti, fără răutate şi fără invidie.

Fraţilor, vedeţi cum omul cel lipsit de blândeţe şi de smerenie nu poate nici măcar să recunoască, necum să se mai şi bucure, la vederea şi auzirea adevărului?

Vedeţi cum cei plini de răutate, de invidie şi de trufie, nu pot să-i recunoască nici măcar lui Dumnezeu că este înaintea lor? Aceasta a fost chiar fapta lui Satan, cea de demult!

O, Doamne Iisuse Hristoase, Adevărule Veşnice, curăţeşte inimile noastre de mândrie, de invidie şi de răutate, ca să Te putem vedea pe Tine şi să ne bucurăm de Tine, Dumnezeul nostru. Căci Ţie se cuvine toată slava şi mulţumirea în veac, Amin!

 

vinieta

Acest articol a fost publicat în Proloagele de la Ohrida și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s